Fotografiile macro sunt unele dintre cele cu cel mai mare impact asupra privitorilor, fiind realizate de o mulţime de fotografi atât profesionişti cât şi amatori, devenind astfel cel mai practicat gen fotografic. Datorită popularităţii ridicate, fotografiile macro sunt foarte variate, incluzând o multitudine de subiecte cu potenţial fotografic, fiind astfel sursa interminabilă a oricărui fotograf pasionat de acest gen. Acest gen al artei fotografice nu presupune doar fotografierea insectelor şi a vietăţilor, ci şi a unor alte obiecte (devenind macro-conceptual) sau a unor părţi ale corpului (în fotografiile cu modele).

În funcţie de categoria din care fac parte, fotografiile macro acoperă o gamă largă de cerinţe, atât în cazul celor comerciale dar şi celor personale, adaptându-se cu uşurinţă la majoritatea necesităţilor. Astfel, în ghidul care urmează vom trata subiecte şi probleme des întâlnite în fotografiile macro, făcând referinţă în special la următoarele aspecte :

● Insectele, cum le abordez pentru a obţine fotografii bune ?
● De ce echipament am nevoie ? (D.I.Y.)
● Cum trebuie să combin detaliile tehnice ?
● În ce moduri pot realiza fotografiile ?
● La ce trebuie să fiu atent în post-procesarea fotografiilor ?

Fotografiatul insectelor este unul dintre cele mai populare genuri din acest domeniu, fiind renumit în întreaga lume datorită simplicităţii aparente. Faptul că sunt privite a fi simple snapshoot-uri care pot fi realizate de oricine oferă mult curaj amatorilor şi tuturor începătorilor de a practica acest gen, căzând într-un oarecare miraj, toul fiind foarte uşor în primele momente, contrariul având a se dovedi în următoarele clipe.

Pentru a fotografia insecte răbdarea este în prim-plan, necesitând atât o atenţie ridicată cât şi abilitatea de a aştepta şi a rămâne nemişcate minute întregi. Insectele sunt foarte mici, însă foarte rapide şi fricoase, reacţionând la orice vibraţie, orice sunet, orice mişcare. Astfel, trebuie să fiţi cât se poate de silenţioşi, dar şi foarte atenţi, pentru a descoperi locurile în care vin vietăţile, florile din care se hrănesc, putând apoi a le ademeni mult mai uşor către locul în care doriţi a le fotografia.

În cazul în care doriţi să găsiţi insecte mai rare, o documentare despre habitatul acestora şi locul în care trăiesc este mai mult decât necesară, deoarece le veţi putea găsi cu uşurinţă, fără a căuta prea mult. De altfel, unele insecte pot fi ademenite foarte uşor prin folosirea diverselor “capcane”; după ce veţi observa locul din care se hrănesc, mutarea plantei (hranei) într-un loc mai accesibil vă poate uşura foarte mult munca. În cazul în care vor veni veţi avea mult mai mult timp de fotografiat, datorită faptului că veţi avea o posiţie fixă, nefiind necesară căutarea insectei într-o zonă foarte largă.

Făcând referire la popularitatea ridicată a acestui gen se deduce faptul că echipamentul necesar nu este unul foarte special, fiind accesibil tuturor. Specific oricărui gen fotografic, există şi accesorii speciale care vă pot transforma simplul aparat într-o cameră deosebită, dedicată macro.

În cazul în care deţineţi un aparat compact sau un D-SLR al cărui obiectiv nu este special pentru macro, există câteva mici trucuri DIY care vă pot îmbunătăţii foarte mult rezultatele. Unul dintre cele mai cunoscute artificii pentru a te putea apropria mult mai mult de subiect este folosirea binecunoscutei lupe, lucru foarte ieftin, însă cu rezultate destul de bune. Dacă obiectivul folosit este unul cu o calitate peste medie, rezultatele obţinute vor fi foarte bune, aberaţiile cromatice fiind practic inexistente. (mai multe detalii despre această metoda aici)

Alte accesorii înafară de obiectivele macro dedicate ce vă pot aduce mai aproape de subiect obţinând un raport de mărire apropriat de 1:1 ar putea fi lentilele close-up (sunt foarte asemănătoare cu lupa, doar că mai scumpe) şi tuburile de extensie, care, folosite împreună cu un obiectiv bun, pot realiza fotografii macro foarte detaliate. O metodă relativ nouă este folosirea unui “burduf macro” care, mărind distanţa de la senzor la obiectiv, scade distanţa de focalizare, crescând astfel raportul de mărire dar şi rezoluţia imaginii, evitând un crop mult mai strâns.

Pentru a obţine o lumină uniformă, mult mai plăcută în acest tip de fotografii, folosirea unui bliţ extern este cea mai bună soluţie, necesitând însă şi alte accesorii pentru a transpune fasciculul de lumină în faţa obiectivului, circular, şi nu perpendicular. Aceste inele pentru bliţuri vor împrăştia lumina pe o suprafaţă mult mai mare, evitând astfel atât umbrele dure dar şi reflexiile puternice de pe obiecte sau insecte.

(rezultat în urma folosirii lupei, raportul de mărire crescând până la 1:2)

Detaliile tehnice necesită o atenţie sporită, combinarea reuşită a lor putând a vă prezenta rezultate pe măsură, transmiţând în acelaşi timp şi gânduri plăcute, reuşind de multe ori a transpune privitorul exact în momentul fotografierii, datorită atmosferei plăcute realizate în aceasta. Astfel, expunerea, diafragma, sensitivitatea şi balansul alb trebuie combinate şi setate cu grijă pentru a obţine fotografii reuşite. Expunerea, unul dintre cele mai importante elemente necesare în realizarea unei fotografii, trebuie verificată cu atenţie înainte de declanşare.

În cazul în care fotografiaţi pe lumină naturală (cea a soarelui) se recomandă verificarea expunerii vizual, şi nu în funcţie de exponometru, din cauza faptului că uneleori umbrele şi razele puternice vor determina o supra/subexpunere a fotografiilor. Dacă doriţi să supraexpuneţi, historigrama vă poate ajuta foarte mult; expunerea poate fi mărită până în momentul în care tonurile încep a se îndrepta spre dreapta axei fără a obţine o fotografie arsă, rezultatul fiind unur foarte plăcut, foarte contrastant.

De asemenea diafragma joacă şi ea un rol foarte important în realizarea fotografiilor, mărind sau scăzând câmpul de profunzime dar şi lumina care pătrunde pe senzor în funcţie de necesităţi. La fotografiatul insectelor se recomandă o diafragmă cât mai închisă pentru a înacadra întreg subiectul în zona de focus, detaliile obţinute astfel uneleori fiind foarte clare datorită faptului că majoritatea obiectivelor îşi măresc rata de sharpness în momentul în care diafragma se închide mai mult de f/7.1 .

Sensitivitatea ISO şi balansul alb pot schimba în totalitate modul în care va ieşi rezultatul. Datorită faptului că se recomandă utilizarea unui timp de expunere destul de mic pentru a surprinde momentele din natură mult mai clar, valoarea ISO-ului va trebui modificată regulat în funcţie de lumina disponibilă. Dacă fotografiaţi insecte este necesar un timp mai scut de 1/160 din cauza mişcărilor foarte rapide realizate de acestea. Timpul de expunere nu mai este însă o problemă la realizarea fotografiilor macro într-un spaţiu închis, în care subiectul este defapt un obiect, putând astfel a menţine sensitivitatea ISO la valori foarte mici.

(supraexpus 1.3 trepte penru un contrast şi o saturaţie a culorlor mult mai mare)

Modurile în care pot fi realizate fotografiile macro sunt destul de diferenţiate, variind de la fotograf la fotograf, fiind creeate în funcţie de imaginaţia fiecăruia. Există însă două metode clasice prin care pot fi realizate fotografiile macro. În cazul în care doriţi să fotografiaţi diferite plante sau obiecte, lumina soarelui este cea mai accesibilă. Folosind o cutie fotografică pusă în direcţia luminii soarelui rezultatele obţinute vor fi foarte plăcute, creeând astfel un mediul destul de spaţios pentru fotografi, oferind o mobilitate ridicată, existând astfel şi un fundal perfect alb, ce poate fi exploatat ulterior în etapa post-procesării.

Datorită asemănării primului mod cu simpla fotografiere a insectelor în mediul lor (fiind folosită lumina naturală), cea de a doua metodă se aproprie foarte mult de fotografiile de studio, necesitând foarte multă dibăcie şi creativitate. Pentru a realiza astfel fotografiile aveţi nevoie de o cutie fotografică sau de un spaţiu cu un fundal monocolor, şi de una sau mai multe surse de lumină cu măcar o sursă de difuzie pentru fiecare, evitând astfel umbrele şi reflexiile puternice. În momentul în care doriţi a realiza astfel fotografiile totul se aproprie de realizarea celor de produs sau celor conceptuale, principiile fiind aceleaşi, diferând doar subiectul şi mesajul pe care doriţi să îl transmiteţi.

(fotografie realizată în cutia fotografică, bokehul obţinut fiind unul foarte plăcut)

Post-procesarea fotografiilor este pasul final în obţinerea unui rezultat bun, însă depinde foarte mult de îndeplinirea paşilor precedenţi cu atenţie. Niciodată nu veţi reuşi a obţine o fotografie foarte bună dintr-una prost expusă sau rău realizată, fiind necesară astfel o atenţie sportiă în momentul fotografierii.

Fotografiile macro precum şi cele de produs sua conceptual necesită aceeaşi atenţie la post-procesare, detaliile urmărite fiind aproape aceleaşi. De multe ori în cazul fotografierii insectelor cropul va fi unul destul de mare, crescând astfel şi zgomotul, necesitând a fi eliminat printr-un software dedicare, precum Noise Ninja (unul dintre cele mai bune din acest domeniu). Se recomandă urmărirea cu atenţie a detaliilor mai ales când vine vorba de vietăţi; ochii, coloritul trebuie să iasă în evidenţă foarte bine pentru a putea realiza un tipar bine definit atât al insectei cât şi a fotografiei.

În cazul în care fotografia a fost realizată foarte rapid şi fundalul nu este cel mai potrivit, acesta poate fi modelat uşor prin soft-ul Adobe Photoshop, folosinduvă de ustensilele Clone şi Gaussian blur, necesitând însă foarte multă răbdare din cauza detaliilor existente în fotografie. Dacă fotografiaţi în cel de-al doilea mod, în modul asemănător fotografiilor de studio, micul tutorial de realizare a fundalului perfect alb vă poate fi de folos, depăşind astfel minusurile stârnite de echipamentul nu tocmai profesionist.

Ghid scris in totalitate de A.Dragos

Fotografia de produs este unul dintre cele mai practicate stiluri în cadrul publicaţiilor media, trusturilor şi fotografilor profesionişti, ale căror servicii sunt indispensabile. Astfel, prin fotografierea unui produs, se prezintă acesta în starea sa reală alături de toate calităţile şi defectele estetice pe care le are acesta într-un mod obiectiv, atenţia concentrându-se asupra obiectului. Mai jos urmează câteva sfaturi simple însă utile despre fotografia de produs, evidenţiind principalele dileme cu care se confruntă cei ce practică acest gen.

• Cum combin detaliile tehnice pentru obţinerea unui rezultat cât mai bun ?
• Cum aranjez obiectul fotografiat pentru a obţine perspectiva dorită ?
• Lumina, cum o aranjez pentru a evita umbrele tari ?
• Unde realizez fotografia ? (cutia fotografică)
• Post-procesarea, la ce trebuie să fiu atent ?

Detaliile tehnice joacă cel mai important rol în fotografia de produs, de aceea atenţia datorată acestora trebuie să fie sporită. Recomandat este să folosiţi aparatul foto pe modul Av (Aperture Priority) pentru a obţine timpul de expunere ideal evitând zonele sub/supraexpuse. Odată ales modul de expunere şi timpul (cel recomandat de aparat) este indicat să faceţi mai multe încercări, compensând expunerea intre -2 şi 2 trepte, obţinând astfel un fundal mai deschis sau zone cu lumină mult mai plăcută.

După ce aţi ales timpul de expunere împreună cu valoarea compensatorie, diafragma trebuie închisă în aşa fel încât tot obiectul fotografiat să intre în focus, evidenţiindu-se astfel toate aspectele estetice ale sale. Acum, timpul de expunere se va mări datorită închiderii diafragmei, dar compensaţia trebuie menţinută.

Sensitivitatea ISO ese recomandată a fi între 50-200 pentru a ridica fotografia la o calitate tehnică excepţională evitând zgomotul nedorit. Odată setate, detaliile tehnice transformă produsul într-o fotografie reuşită, rezultatul final fiind unul mult mai bun. Un rol important îl are şi balansul alb care poate schimba toate tonurile culorilor, creeând o atmosferă mai rece/caldă. Astfel, acesta trebuie stabilit în modul clasic folosindu-vă de o hârtie albă pe care să fie prezentă lumina folosită la realizarea fotografiei.

Aranjarea obiectului în fotografia de produs reprezintă elementul cheie şi necesită foarte mare atenţie. Este important să aveţi grijă ca întregul obiect să intre în zona de focus şi să îl prezentaţi într-un mod obiectiv evidenţiinu-i toate calităţile şi defectele. Aceste detalii sunt foarte importante pentru clienţi, dorind a afla starea adevărată în care se află produsul. De aceea obiectul trebuie aranjat cu mare atenţie, în prim-plan fiind partea principală a acestuia, partea în care se află emblema acestuia sau numele firmei producătoare. Detaliile prezente pe obiect sunt foarte importante şi trebuie să fie prezente în compoziţie, conturând astfel partea estetică a produsului.

Lumina în fotografia de produs joacă unul dintre cele mai importante roluri, reuşind a scoate în evidenţă aspectul obiectului. Pentru a obţine o lumină cât mai plăcută fără umbre puternice sau zone arse este recomandat să adăugat un material de difuzie în faţa sursei. Astfel veţi obţine umbre fine care nu vor ieşi în evidenţă, rezultatul fiind unul total diferit, unul foarte plăcut.

În cazul în care folosiţi un bliţ şi îi puteţi seta puterea puteţi realiza acest lucru în schimbul difuziei însă rezultatul nu va fi acelaşi. De aceea trebuie mărită puterea şi adăugat materialul de difuzie. Hârtia este cel mai la îndemână material pentru acest scop, împrăştiind lumină pe o suprafaţă mai largă. Dacă nu dispuneţi de nicio sursă de lumină, prelungirea expunerii este soluţia, obţinând rezultate bune însă nu la fel de spectaculoase. Dacă dispuneţi de lumina solară o puteţi redistribuii pe întreaga suprafaţă a zonei în care faceţi fotografia obţinând o atmosferă caldă însoţită de o lumină solară difuză, plăcută.

Pentru a realiza o fotografie de produs cât mai reuşită lumina este foarte importantă şi trebuie aranjată cu atenţie. Astfel, pentru a putea face mult mai uşor acest lucru vă puteţi folosi de o cutie fotografică ( DIY – Cutia fotografică ) şi veţi evita orice umbră nedorită, orice fundal neplăcut. În acest mod puteţi obţine fotografii cu fundal perfect alb sau cu orice idee îndrăzneaţă, rezultatul fiind unul foarte bun.

Folosind cutia fotografică expunerea trebuie să fie realizată foarte bine pentru a obţine un fundal alb, plăcut, şi o lumină cât mai bună pe subiect. Pentru realizarea acestui lucru trebuie să compensaţi expunerea până la două trepte şi astfel lumina se va mări considerabil, fundalul fiind unul aproape perfect alb.

Odată ce aţi realizat fotografia post-procesarea este un pas foarte important, pasul decisiv. Atenţia sporită la eliminarea detaliilor nedorite poate transforma fotografia într-una perfectă, atenţia concentrându-se doar asupra elementului central, produsului. Pentru a realiza acest lucru trebuie întâi să eliminaţi elementele inestetice prin folosirea uneltei Clone Tool (Adobe Photoshop). Totul trebuie făcut cu mare atenţie deoarece marea parte a fotografiei este în focus şi orice greşeală va fi evidentă.

După ce aţi eliminat aceste detalii neplăcute puteţi trece la reglarea contrastului folosind Curbves şi a întregii lumini din fotografie folosind Levels. Trebuie să faceţi aceste setări cu mare atenţie pentru a nu strica întreaga fotografie şi pentru a-i menţine aspectul iniţial, cel brut de pe aparat. Desaturarea rezultatului se poate realiza doar atunci în care culoarea obiectului fotografiat este neagră/albă/gri (sau alte noanţe puţin derivate) deoarece aceasta se va menţine aproape în totalitate şi fotografia va avea aproximativ acelaşi aspect. Dacă optaţi pentru desaturare aceasta trebuie făcută cu mare grijă prin folosirea uneltei Channel Mixer şi bifării opţiunii monochrome, obţinând astfel un rezultat foarte bun pe toate cele trei niveluri de culoare exitente anterior.

Fotografiile cu stropi reprezintă partea cea mai plăcută din acest domeniu, reuşind a uimi majoritatea privitorilor, dând impresia că ar fi un lugru foarte greu de realizat şi ar necesita foarte multă migală. In mare cam aşa este, însă dacă ştii micile “secrete” cu privinţă la realizarea acestor fotografii poţi obţine rezultate excepţionale într-un timp foarte scurt, importantă fiind ateţia şi rabdrea pe care o ai. Mai jos vă voi prezenta principalele aspecte ale acestui gen de fotografie, sperând ca la sfârşit să reuşiţi a realiza aceste fotografii cu uşurinţă.

• Cum îmi aranjez zona de lucru ?
• Cum combin lumina şi detaliile tehnice ?
• Cum fac să obţin culori plăcute fără postprocesare ?
• Post-procesarea, la ce să fiu atent ?
• Mici sfaturi ce pot îmbunătăţii rezultatele

1. Cum îmi aranjez zona de lucru ?

Fotografia ta se va naşte aici, în acest loc, în care e important ca totul să fie aranjat perfect pentru a obţine rezultate plăcute cât mai uşor. Pentru început este important să alegi un vas în care să pui apă pentru că îţi va defini fotografia în totalitate. Cantitatea de apă pusă va determina modul în care vor ieşi fotografiile; pentru a obţine coroane cantitatea de apa din vas trebuie să fie destul de mică, însă pentru a obţine o coloană, cantitatea apei şi înălţimea de la care vor cădea stropii trebuie să fie cât mai mari.

Odată ce ai ales modul în care doreşti să prinzi stropii este important să îţi realizezi un mod în care să cadă aceştia. Pentru a realiza acest lucru un mic “artificiu DIY” ar fi adăugarea unui şiret într-o seringă şi presarea apei în aceasta, stropii urmând a se prelinge pe şiret, picurând constant. Acum următorul pas este alegerea locului în care vor cădea stropii pentru a reuşi să focalizaţi dinainte fără prea mult efort. În momentul în care aţi realizat toate aceste lucruri încercaţi să stabiliţi punctul de declanşare cât mai bine, şi să urmăriţi modul în care cad stropii, pentru a estima cât mai bine momentul în care să declanşaţi.

2. Cum combin lumina şi detaliile tehnice ?

Acest pas este unul dintre cele mai importante în obţinerea unor rezultate plăcute. Pentru majoritatea fotografilor amatori care nu au la dispoziţie un blitz care să fie declanşat slave în momentul fotografierii, cea mai utilă este lumina solară care poate fi folosită foarte lejer, fiind extrem de puternică. În cazul în care alegeţi să fotografiaţi la lumina soarelui trebuie să aveţi grijă la reflexile acesteia în apa, deoarece pot provoca “lens flare” cu uşurinţă, stricându-vă rezultatul. Un alt lucru recomandat este închiderea diafragmei care va scădea din relfexii dar va lărgi şi zona de focus şi astfel şansele ca fotografia să fie una reuşită sporesc considerabil.

Dacă dispuneţi de un blitz extern ce îl puteţi declanşa slave, cel mai importat este să îl poziţionaţi în partea dreaptă sau stânga aparatului de fotografiat astfel încât raza de lumină creeată de blitz să fie perpendiculară cu linia dusă prin centrul obiectivului. Puteţi poziţiona şi altfel pentru a obţine rezultate plăcute, însă acesta este modul clasic, cel mai uşor. În funcţie de cat de puternică şi concentrată doriţi să fie lumina produsă de blitz , îi puteţi regla “zoom-ul”, puterea şi compensarea expunerii şi astfel fotografiile vor ieşi în funcţie de aceste lucruri.

Odată ce aţi rezolvat problema luminii, expunerea defineşte rezultatul final. Astfel, pentru a obţine coroane superbe de apă trebuie ca timpul de expunere să fie unul foarte scurt ( 1/300 ), însă pentru obţinerea unor simple coloane timpi de 1/160 pot da rezultate satisfăcătoare. Odată aleasă expunerea modul de declanşare necesită o atenţie sportiă pentru a prinde în cadru stropul în modul dorit. Rezultatele nu vor fi excepţionale din primele încercări, însă repetând, veţi obţine ceea ce doriţi şi veţi observa mai uşor mici “trickuri” în fotografierea stropilor.

3. Cum fac să obţin culori plăcute fără postprocesare ?

Ca ultim pas a realizării fotografiei este stabilirea modelului ce va fi imprimat pe reflaxia apei determinând astfel şi culoarea valurilor generate de stropul care va cădea. Pentru a obţine o anumită culoare sau un anumit model putetţi adăuga în partea opusă aparatului de fotografiat o hârtie sau orice alt material care va defini rezultatul. Odată ce aţi realizat acest lucru trebuie să modificaţi puţini parametri, compensând expunerea pozitiv pentru a scoate în evidenţă culorile pe care le doriţi. La acest lucru contribuie şi balansul alb care trebuie să fie foarte fin şi clar realizat, astfel încât culorile să fie reproduse cât mai real, cât mai plăcut.

4. Post-procesarea, la ce să fiu atent ?

Post-procesarea reprezintă pasul final, însă şi decisiv în stabilirea rezultatului fotografiei. Odată ajunşi la etapa de post-procesare trebuie să fiţi atenţi în primul rând la eliminarea tuturor elementelor neplăcute din cadru precum firele de praf sau orice alte obiecte neplăcute deoarece vor transforma rezultatul plăcut într-unul fără “caracter”, fiind la limita dintre aspectul normal şi unul plăcut. Următorul pas este reglarea calităţii (Sharpen) , a nivelurilor de culoare şi a contrastului, pas ce va transpune fotografia într-o operă de artă foarte plăcută la prima vedere.

Recomandat este să alegeţi culori nu foarte stridente, în cazul în care doriţi să le schimbaţi, culori care să evidenţieze fineţea deoarece stropii fac parte din această categorie pură, divină şi foarte fină. O fotografie cu stropi realizată corect poate trezi sentimente profunde dar şi o admiraţie profundă din partea privitorilor, lucru ce vă va modifca în continuarea încercărilor şi compoziţiilor cât mai interesante.

5.  Mici sfaturi ce pot îmbunătăţii rezultatele

• Realizaţi cât mai multe încercări pentru a obţine rezultate cât mai bune;
• Încercaţi lichide diferite, combinaţii cât mai ciudate;
• Adăugaţi surse de lumină pentru a creea reflexii interesante pe suprafaţa apei;
• Schimbaţi suprafeţele de impact. Nu este obligatoriu să fie apă, puteţi picura şi pe diverse fructe, obiecte;
• Măriţi sau micşoraţi distanţa de picurare sau suprafaţa stropilor pentru rezultate mai plăcute;
• Declanşaţi de pe trepied manual sau folosindu-vă de o telecomandă pentru a evita vibraţiile şi fotografiile mişcate;

Începutul într-un anumit domeniu este întotdeauna greu, mai ales dacă e vorba de fotografie şi dacă nu ai pe nimeni care să te ajute. Totul începe cu o mulţime de întrebări asupra unor setări care ţi se par cu totul şi cu totul extratereste. Ce-i cu expunerea ? Cu ce mă ajută diafragma ? şi alte întrebări în genul apar continuu până reuşeşti să te lămureşti. În acest ghid voi descrie cele mai elementare setări ale unui aparat de fotografiat, redând totodată principalele aspecte ale unei fotografii reuşite.

• Expunerea. Cum fac să expun cât mai corect ?
• Diafragma. La ce mă ajută şi cum îmi poate transforma rezultatul ?
• Senzitivitatea ISO. Când o pot folosi şi de ce este necesară ?
• Balansul alb. Cum modifică rezultatul fotografiei ?
• Compoziţia. La ce trebuie să fiu atent ?

Expunerea poate delimita o fotografie de o simplă poză şi îi poate schimba în totalitate aspectul. În cazul în care deţii un aparat de fotografiat D-SLR sau unul bridge şi alegi să fotografiezi pe modul manual, expunerea se realizează destul de uşor însă compensarea acesteia poate îmbunătăţii semnificativ rezultatul. Astfel, în cazul în care fotografiezi subiecte pe care cade o lumină nu foarte puternică şi alegi să fotografiezi manual cel mai bine este să urmăreşti exponometrul aparatului care este reprezentat de o linie gradată, expunerea corectă fiind evidenţiată de punctul “O”. Dacă rezultatul va fi unul bun, însă nu vei avea zone arse, pentru îmbunătăţirea acestuia este recomandată supraexpunerea uşoară cu 1/3,2/3 trepte, obţinând o fotografie mult mai plăcută. Modul în care reglezi expunerea poate schimba şi nivelul culorilor din fotografie, subexpunerea închizând toate noanţele, supraexpunerea mărindu-le saturaţia acestora dar şi contrastul. În cazul în care doreşti să subexpui intenţionat o fotografie trebuie să ţii cont de zgomot, deoarece acesta se va accentua fiind direct proporţional cu intensitatea luminii din cadru. Astfel, un cadru subexpus realizat la iso 200 va echivala cu iso 400 sau mai mult, acest lucru afectându-vă fotografia. Imaginea de mai jos prezintă trei moduri în care am expus o fotografie, cel corect fiind cel de la mijloc. De aici deducem faptul că un timp de expunere scăzut (1/40-60) va permite pătrunderea luminii pe senzor mai mult decât unul ridicat (1/100), acesta fiind şi principiul pe care funcţionează aparatul fotografic. Expunerea, analizată tehnic, reprezintă cât timp stă oglinda din faţa senzorului ridicată definind astfel cantitatea de lumină ce pătrunde pe senzorul aparatului de fotografiat.

Diafragma este prezentă în mecanismul obiectivului reuşind a regla cantitatea de lumină ce pătrunde în aparat. Astfel, la închiderea sau deschiderea acesteia lumina care va intra se va modifica, câmpul de profunzime realizând acelaşi lucru. DOF-ul, depth of field (câmpul de pronfunzime) reprezintă zona de focus, zona în care subiectul este foarte clar distingându-se foarte bine de fundal. Cu cât diafragma este mai închisă cu atât câmpul de profunzime este mai mare, acest lucru fiind foarte folosit în special la fotografia de produs sau cea conceptuală. Manipularea diafragmei poate oferi rezultate senzaţionale în fotografia dumneavoastră, contribuind la claritatea şi intensitatea luminii în fotografia. La majoritatea obiectivelor pragul maxim de claritate, sharp, se află undeva peste f/5.6 . Astfel, când realizaţi fotografii pe o lumină destul de puternică puteţi ţine cont de acest lucru deoarece rezultatul va fi îmbunătăţit semnificativ. În momentul în care fotografiaţi peisaje e bine să păstraţi diafragma între f/11 şi f/16 pentru a mări claritatea şi contrastul fotografiei. Aveţi grijă însă la faptul că dacă închideţi diafragma timpul de expunere va trebui mărit deoarece lumina ce va pătrunde pe senzor va fi în cantitate redusă. În imaginea de mai jos veţi vedea influenţa diafragmei asupra câmpului de pronfunzime şi modul în care poate schimba perspectiva fotografiei. De cele mai multe ori rezultatele cele mai interesante sunt definite de combinaţii cât mai ciudate însă plăcute ale setărilor, şi astfel orice limite pot fi depăşite, nimic nefiind stabilit clar.

Senzitivitatea ISO reprezintă principala alternativă la fotografii reuşite pe lumină slabă. Astfel, în cazul în care dispuneţi de o lumină nu foarte plăcută şi aveţi nevoie de un timp de expunere mai ridicat se recomandă mărirea ISO-ului în aşa fel încât să puteţi realiza fotografia însă să evitaţi totusi zgomotul neplăcut care vă poate afecta rezultatul. Important este să expuneţi cât mai corect şi zgomotul nu va fi deloc deranjant. Evitaţi folosiera ISO-ului la valori foarte ridicate, mai ales cele creeate de aparat deoarece rezultatul va fi unul nesatisfăcător, granulaţia fiind extrem de evidentă. De aceea e bine să alegeţi ori folosirea bliţului sau a unei alte surse de lumină ori mărirea senzitivităţii doar până la un anumit punt. Granulaţia apărută la diferite valori ale ISO-ului face diferenţa între o cameră profesională şi una pentru amatori, criteriul acesta fiind unul destul de important. În cazul în care aţi ales folosirea unei valori medii (800 de exemplu) şi rezultatul este unul plăcut încercaţi să nu post-procesaţi foarte mult fotografia deoarece zgomotul va apărea încet, încet şi se va intensifica foarte tare în momentul în care depăşiţi limita. În imaginea următoare puteţi vedea impactul care îl are valoarea ridicată a ISO-ului asupra unei fotografii împreună cu zgomotul generat de acesta. Imaginile prezintă un crop 100% centrat din fotografia iniţială.

Balansul alb reprezintă modul în care este percepută culoarea albă în fotografie definind astfel toate tonurile de culori folosite în aceasta. Un balans alb realizat corect (White Balance) va transforma culorile prezente în fotografie în nuanţe cu adevărat speciale, însă şi foarte reale. De multe ori este necesară o prezentare reală a subiectului fotografiat pentru a transmite mesajul mult mai corect. Balansul alb corect se realizează manual, prin fotografierea unei hârtii albe pe care este transpusă sursa de lumină care va fi folosită. Această fotografie se va face în urma setării aparatului pentru balans manual, timpul de expunere folosit fiind cel indicat de exponometru. Odată obţinut balansul alb rezultatul va fi mult mai plăcut, însă nu neapărat şi cel mai corect deoarece intensitatea luminii poate fi diferită în zona realizării fotografiei hârtiei. Astfel, ajungând la post-procesarea fotografiei balansul se poate modifica destul de uşor, mai ales daca faceţi fotografia în “.raw” având acces la majoritatea setărilor aparatului. În fotografiile de mai jos veţi vedea diferenţa între un balans al culorii albe realizat corect, şi unul greşit (a doua fotografie). Cel greşit creează o impresie plăcută însă nu va fi apreciat absolut deloc datorită transpunerii false a realităţii (lucru necesar uneleori).

Acum că ai învăţat în mare ce poate face aparatul tău de fotografiat şi cum îl poţi controla, am ajuns la momentul în care faci fotografia, moment în care imaginaţia joacă cel mai important rol. Odată ce te aflii în faţa subiectului este bine să ţii cont de majoritatea setărilor ce le poţi realiza şi să fii atent la câteva reguli de compoziţie care pot transforma total rezultatul.

• Evită încadrarea orizontului la jumătatea fotografiei. Încadrează-l la una sau două treimi pentru a obţine o perspectivă cât mai plăcută.
• Evită centrarea subiectului deoarece fotografia se va concentra asupra unui singur punct.
• În cazul în care realizezi fotografii cu modele este recomandat să laşi mai mult spaţiu în direcţia privirii.
• Dacă sunt prezente linii interesante, pot fi transformate în diagonale contribuind la dinamicitatea fotografiei.
• Realizează fotografiile de la nivelul subiectului, rareori obţii un rezultat bun de sus sau de jos.
• Evită încadrarea unor linii puternice în spatele subiectului, rezultatul nu va fi unul bun.
• Încearcă să încadrezi fotografia într-un cadru natural, daca se iveşte ocazia. (ferestre, tocuri, etc.)
• Caută culori plăcute şi contraste sesizabile şi combină-le cu mare atenţie, poţi obţine rezultate plăcute.
• Fii creeativ ! Găseşte simetrii plăcute şi încadrează-le corespunzător, pentru a le evidenţia.
• Experimentează ! Caută încadrări plăcute, culori şi subiecte atractive şi vei obţine rezultate bune !

Fotografiile din categoria “Conceptual” sunt realizate de cele mai multe ori cu scopul transmiterii unui mesaj clar, mesaj ce are a fi conturat de toate elementele prezente în compoziţie. Astfel, compoziţia joacă cel mai important rol, alături de celelalte elemente tehnice precum lumina, expunerea şi alte mici trucuri ce vor imbunătăţii rezultatul. Mai jos voi prezenta principalele teme de discuţie atunci când este vorba despre realizarea unei fotografii conceptuale, urmărind de aproape cele mai mici detalii ale fotografiilor.

• Mesajul transmis, cum am grijă să fie unul clar ?
• Cum aranjez materialele pentru a obţine o perspectivă clară asupra ideii ?
• Elementele tehnice, cum le combin ? (expunere, diafragmă, compensaţie etc.)
• Post-procesarea fotografiilor, la ce trebuie sa fiu atent ?
• Unde realizez fotografia ? (cutie fotografică, cort fotografic, cameră specifică)

Mesajul este cel mai important în realizarea unei fotografii conceptuale şi trebuie prezentat cât mai clar. Pentru a realiza acest lucru trebuie ca ideea de bază să fie modelată în aşa fel încât la prima vizualizare a fotografiei să se înţeleagă clar subiectul şi mesajul transmis. Acest lucru, mesajul clar, este conturat de către folosirea unor obiecte/modele corespunzătoare şi de respectarea normelor tehnice şi combinarea acestora pentru a obţine un rezultat cât mai plăcut, cât mai original.

Un alt rol important în transmiterea mesajului îl are lumina reprezentând modul de percepţie a ideii, a sentimentelor transmise. O lumină slabă, concentrată doar pe subiect evidenţiază concentrarea fotografiei asupra unui anumit lucru, reprezentând o singură idee şi faptul că întreaga fotografie se bazează pe aceasta. O lumină slabă, o lumină obscură, asupra tuturor elementelor deschide noi perspective ale privitorului, redându-i libertatea de a alege principalul mesaj şi de a se concentra şi asupra celorlalte idei prezente.

Titlul este şi el foarte important în transmiterea mesajului, un titlu bine ales va induce privitorul din primele momente în starea care o transmite fotografia, astfel rezultatul va fi unul cu siguranţă mult mai bun.

“Absurd” ( “Nu ai fost cuminte” )

Mesajul transmis : tristeţea provocată de mustrarea unui copil de către părinţi

Realizare : cutia fotografică alături de 4 lumânări pentru a creea o lumină caldă, plăcută pentru a induce ideea de “familie” alături de 4 coli pentru difuzie. Diafragma închisă până la f/11 pentru a creea o zonă de focus mai mare şi pentru a transpune toate personajele în cadrul acţiunii, aceasta concentrându-se în principal pe scena “familială”.

Este foarte important să te concentrezi asupra aranjamentului, el poate schimba în totalitate modul în care este privită scena ce se petrece în fotografie. Pentru a evidenţia cât mai bine acţiunea petrecută în cadrul fotografiei trebuie să folosiţi obiecte/ modele în aşa fel încât să exprime ideea fără prea mult “machiaj” (editare etc.). Odată obţinute materialele pentru realizarea fotografiei trebuie să luaţi în calcul importanţa fiecăruia astfel încât în centrul atenţiei ( NU FOTOGRAFIEI ! ) să fie cel mai expresiv obiect/ model. Aranjarea acestora în funcţie de expresivitate ajută foarte mult în transmiterea mesajului şi realizarea unei perspective clare.

Partea tehnică a fotografiei poate schimba total modul în care este privită aceasta. Pentru fotografiile conceptuale în care folosiţi obiecte/ modele este important să aveţi grijă de toate setările ce le puteţi face, pentru a obţine un rezultat cât mai bun. Începem cu modul în care expunem deoarece cea mai mică greşeală schimbă rezultatul total. Pentru a transmite un mesaj trist trebuie să subexpuneţi fotografia, însă nu prea mult pentru că este foarte important să se distingă unele detalii. Pentru a transmite o stare de fericire, bucurie, supraexpunerea (nu exagerată) le poate induce cu uşurinţă, crescând gama dinamică a fotografiei.

A doua setare importantă este diafragma, aceasta creeând zona de focus care trebuie să fie cât mai mare pentru a surprinde toate personajele prezente. De multe ori este recomandat ca aceasta să fie cât mai inchisă, zona de focus lărgindu-se considerabil. Sunt şi cazuri însă în care este bine ca diafragma să fie cât mai deschisă pentru a concentra privirea asupra unui singur punct.

Lumina, alături de balansul alb (white balance) joacă cel mai important rol. Lumina poate creea sau şterge umbre, poate concentra acţiunea asupra personajului central şi poate schimba în totalitate atmosfera în care se petrece totul, fie într-una rece sau într-una caldă. Este bine să adăugaţi un mijloc de difuzie în faţa luminii pentru a creea o atmosferă placută şi pentru a înlătura umbrele puternice din cadru.

Sensibilitatea ISO necesită foarte multă atenţie din cauza faptului că zgomotul creeat poate reprezenta un detaliu tehnic care vă poate clasa fotografia ca fiind una slabă. Astfel, de cele mai multe ori este bine să folosiţi ISO cât mai mic (100-200) dacă dispuneţi de un trepied deoarece timpul de expunere va fi mai lung şi zgomotul va fi foarte scăzut. (mai jos schema de lumini la “Nu ai fost cuminte” )

Odată realizată fotografia, pentru a-i reda fineţea necesară, post-procesarea este absolut necesară. Fie că se infiltrează fire de praf, fie ca apar unele elemente nedorite toate acestea se pot înlătura prin post-procesare. La acest pas este important să aveţi grijă de micile detalii de pe obiecte deoarece la o privire mai atenta pot ieşi în evidenţă împerfecţiunile. De aceea trebuie scoase cu atenţie folosindu-vă de uneltele programelor de editate.

Odată finisată partea estetică ce ţine de imperfecţiuni pentru accentuarea mesajului şi a întregii idei se pot aranja nivelele de culoare (Levels) şi contrastul (Curves/ Contrast) astfel încât centrul de interes să fie cel dorit, şi nu întreaga fotografie. Nivelele de culoare pot transforma modul de percepţie al fotografiei, transformându-i atmosfera acesteia într-una rece/caldă, schimbând total punctul de vedere şi mesajul transmis.

În cazul în care fotografiaţi obiecte cel mai recomandat este un cort fotografic sau o cutie creeată chiar de voi (vezi DIY- Cutia fotografică ), astfel umbrele realizate de sursele de lumină vor fi foarte slabe şi rezultatul se va îmbunătăţii semnificativ. Dacă realizaţi fotografiile în acest mod, este necesar să fiţi foarte atenţi în poziţionarea luminilor şi a obectelor pentru a obţiune un aranjament cât mai plăcut şi o combinare cât mai reuşită a acestora.

Dacă doriţi să fotografiaţi modele, sau obiecte la o scală mai mare este bine să folosiţi spaţii deschise pentru a avea loc să vă desfăşuraţi şi cât mai potrivite pentru a obţine de la bun început un rezultat satisfăcător. În cazul în care realizaţi fotografia în astfel de spaţii luminile joacă cel mai important rol şi trebuie folosite cu atenţie. Chit că nu sunt unele speciale, şi e doar un blitz prezent, difuzia şi orientarea trebuie realizate cu mare atenţie.

In timpul anotimpului friguros numit iarna,  aveti lumina calda toata ziua din cauza ca soarele este mai jos decat in restul anului, iar acest lucru va ajuta, drept urmare aveti destule ore bune sa tot fotografiati, chiar daca se innopteaza mai devreme.

Bateriile la temperaturile mai joase de 0°C cedeaza mai usor decat la temperaturile cuprinse intre 0-50°C fapt pentru care sa nu va mirati ca desi tocmai ati incarcat bateriile, acum la scoaterea lor din incarcator sunt consumate. De aceea cel mai bine este sa pastrati bateriile intr-un loc calduros, chiar si cele pe care le aveti de rezerva, iar cand le puneti in aparatul de fotografiat, nu vor mai fi probleme! Aveti grija, totusi, cand intrati intr-o incapere calduroasa, sa nu fie brusca trecerea de la rece (aprox -10 °C) la cald (aprox. 20°C) pentru ca poate cauza probleme aparatului.

Despre imbracaminte, stim cu totii ca avem nevoie de geaca groasa, de pantaloni grosi, bocanci impermeabili… oricum, nu uitati de manusi!

Cat despre ce sa fotografiati, aveti ce! Macro-uri, peisaje, traditii, etc. Luati-va rucsacul in spate, ghetele in picioare si porniti la drum in cautarea zapezii!

“August 19, 1839: France and Daguerre Give Practical Photography to the World” [fergcorp_cdt]

Pentru a elucida acest lucru legat de alegerea datei de 19 august ca zi mondiala a fotografiei incepem cu o mica incursiune in istoria  fotografiei. Denumirea termenului de fotografie i-o datoram lui Sir John Herschel, care a utilizat in premiera acest termen in 1839. Cuvantul deriva din termenii grecesti “photos”  - lumina si  “graphein” – scriere, desen. In traducere libera  a desena, picta  cu lumină. In vorbirea curentă pe scurt se foloseşte termenul de imagine.

Datarea aparitiei primei fotografii este si in ziua de azi destul de controversata. Se stie ca aceasta pasiune de a pune realitatea intr-o cutie a starnit interes inca de pe vremea lui Aristotel cand a fost descoperita camera obscura care nu era decat o simpla cutie de lemn inchisa in care se facea un orificiu iar pe peretele interior al cutiei aparea o imagine reala inversata. Mai tarziu , alchimistii au descoperit ca lumina inegreste clorura de sodiu dupa care in 1819 John Herschel descopera proprietatile hiposulfitului de sodiu, care va deveni “fixatorul” fotografiei.

Prima fotografie din lume a fost realizata de catre Joseph Nicéphore Niépce în 1826. Acest  fotograf , un mic fizician de provincie,  a realizat instantaneul din camera sa de lucru surprinzand un peisaj, botezat de Joseph “View from the Window at Gras”. Rezultatul a fost observat dupa 8 ore de expunere si a fost imprimat pe un material care se intarea dupa  expunere la lumina. Pe 4 ianuarie 1829 Niépce a semnat un acord de parteneriat propus de Louis Daguerre. La numai patru ani dupa incheirea acestui parteneriat Niépce a murit dar Daguerre a continuat experimentele. Inventia sa numita “daghereotip” este de fapt o simpla ameliorare a descoperirii făcute de Niepce. La scurt timp, in iulie 1839,  guvernul francez a cumparat drepturile de autor ale acestei inventii devenind proprietar.

Detalii ale acestui proces au fost facute publice in 19 August 1839  aceasta data devenind data oficiala a inventiei fotografiei si in acelasi timp „World Photography Day”.

Aceasta tehnica a cunoscut un avans rapid bucurandu-se de de un real succes. Datorita faptului ca nu  necesita cunostinte de pictura si ca oricine putea avea succes la fel de bine ca inventatorul, “Daguerreomania”  a fost intimpinata cu un entuziasm enorm si a devenit o nebunie peste noapte. Ritmul alert de avansare al acestei tehnici contribuie la formarea unei noi meserii, aceea de fotograf, căutată în special de ziarele vremii.

In primul rand, sa vedem ce spune dexonline:

FOTOREPORTÁJ, fotoreportaje, s.n. Reportaj înfățișat printr-o succesiune de fotografii, în special instantanee, însoțite de un text explicativ, care prezintă un eveniment, un fapt divers sau unele aspecte (actuale) din viața economică, politică, culturală, sportivă etc.

FOTOREPORTÁJ ~e n. Reportaj redat prin fotografii însoțite de un text explicativ.

FOTOREPORTÁJ s.n. Reportaj asupra unui eveniment, a unui fapt etc. redat printr-o serie de fotografii cu tema respectivă.

Sunt o gramada de teme ce pot fi abordate intr-un fotoreportaj: razboi, criza, foamete, meciuri, concursuri, volutariat, natura, evenimente, concerte, muzica si asa mai departe.  Tema , ea in sine, nu conteaza, ci puterea subiectului. Mesajul trebuie sa fie convingator, direct si universal. Fotoreportajul inseamna de fapt o serie de poze care pot sa inlocuiasca chiar povestea, sa nu mai fie nevoie de ea.

Daca aveti intrebari, va rog, curaj si va voi raspunde !